În 31.07.2010 am urcat pe vârful Cindrel cu tata și prietenul lui Bogdan. Am dormit la refugiul Cânaia, unde cabanierul și soția lui au fost foarte amabili.
La Cânaia, tata n-a dorit să-și mai scoată sacul de dormit și s-a pus în așternuturile cabanei, care păreau foarte-foarte curate. A doua zi s-a trezit mușcat peste tot de purici.
Dimineața, chiar dacă doamna cabanieră mi-a propus să-mi facă o omletă, n-am dorit să mănânc decât clatite cu dulceață de rododendron, de care mâncasem și cu o seară înainte, lucru care a făcut să-mi fie foarte rău.
Mi-am revenit totuși pe drumul de întoarcere, până să ajungem în șaua Bătrâna.
Track GPS